Chiriac Dumitru · 22 aprilie 2025, 14:32
Papa Francisc, cel de-al 266-lea Suveran Pontif, s-a stins din viață a doua zi de Paște, luni, 21.04.2025, în jurul orei 7:00. Cauza morții a fost un accident vascular cerebral, urmat de comă și stop cardiac. În vârstă de 88 de ani, Papa Francisc abia își revenise după o infecție pulmonară care l-a ținut mai mult de o lună în spital. Se știe despre acesta că era fan al fotbalului și suporter declarat al echipei argentiniene San Lorenzo.
Papa Francisc, pe numele său Jorge Mario Bergolio, s-a născut pe 17 decembrie 1936 la Buenos Aires, Argentina. El a devenit arhiepiscop de Buenos Aires în 1998, iar pe 13 martie 2013 a fost ales să-l înlocuiască pe Papa Benedict al XVI-lea.
El este primul papă non-european după Gregorie al III-lea (secolul VIII). În timpul pontificatului său de 12 ani, Vaticanul și-a îndreptat atenția către cei săraci, către reconciliere, protecția imigranților și prevenirea catastrofelor ecologice. Fastul de la Vatican a trecut în plan secund, relaxând protocolul în cazul marilor sărbători. El a locuit într-un apartament dintr-o reședință deschisă pelerinilor, a luat masa în sala comună, în văzul publicului și își contacta personal colaboratorii.
Papa Francisc a trebuit să facă față unor presiuni incredibile. Încă din prima sa slujbă publică a solicitat o reînnoire spirituală a bisericii, a atras atenția asupra sărăciei și a condamnat acțiunile care au deturnat biserica de la misiunea sa. A numit un consiliu de 8 cardinali care să îl ajute în implementarea unei politici de deschidere în ceea ce privește problemele sociale și etica sexuală. Prima enciclică a papalității sale, „Lumen fidei” (Lumina credinței) a prezentat viziunea sa asupra multor probleme bisericești. Chiar dacă unii au condamnat progresismul unora dintre temele prezentate, el a apărat familia tradițională și, deși a recunoscut rolul femeilor în biserică, nu a aprobat hirotonisirea acestora.
În mai 2015, Papa Francisc a publicat a doua enciclică, „Laudato si’ ” (Slavă Ție). Aceasta a condamnat degradarea mediului ca o consecință a lăcomiei capitalismului. El consideră că aceasta este o problemă morală cauzată de ruperea relației dintre oameni și Pământ, „casa lor comună”.
Tradiția Bisericii Catolice prevede ca în decurs de 15-20 de zile de la decesul unui pontif în funcție să fie convocat conclavul care să aleagă noul Papă. Deja, în interiorul bisericii s-a conturat lista cu posibilii succesori, iar casele de pariuri online s-au grăbit șă publice cote la pariuri pentru această piață.
Pe moment, agențiile de pariuri online licențiate în România nu au publicat cotele, dar este de așteptat ca acestea să apară cât de curând. Privind cote alegeri noul Papă, constatăm că în topul preferințelor sunt doi dintre colaboratorii apropiați ai Papei Francisc.
Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretarul de stat al Vaticanului. Un diplomat capabil să depășească disensiunile ideologice, el poate fi continuatorul politicii de deschidere inițiate de defunctul papă.
Un apropiat al lui Francisc, episcopul Luis Antonio Gikim Tagle, 67 de ani, poate duce mai departe noua linie de conduită a Vaticanului prin calitățile sale de comunicator. El are o influență mare în comunitățile catolice din Asia.
Peter Erdo este Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, iar din 2003 cardinal. El a deținut președinția Consiliului Conferințelor Episcopale între 2006 -2016 și a fost considerat papabil și la conclavul din 2023.
Peter Kodwo Appiah Turksn are 76 de ani și este un cardinal ghanez care deține președinția Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace din octombrie 2009.
Cu șanse reale sunt creditați și:
După cum menționam, conclavul papal este convocat în 15-20 de zile de decesul papei. Colegiul Cardinalilor este constituit din peste 250 de cardinali din 90 de țări, dar doar în jur de 135 participă la alegerea papei, cei peste 80 de ani fiind excluși.
Denumirea de Conclav vine din latinescul „cum clave” (sub cheie), care descrie procesul de alegere al noului papă. Consiliul Cardinalilor se adună în Capela Sixtină. După declararea „extra omnes”, în încăpere rămân doar cardinalii eligibili, câțiva funcționari și medici, după care ușile sunt închise până se va alege noul papă. Cardinalii depun un jurământ de secret absolut și sunt izolați de lumea exterioară pe tot parcursul procesului. Ei dorm și mănâncă în casa Sf. Martha.
Buletinele de vot sunt inscripționate cu cuvintele „eligo in summum pontificem”. Voturile sunt exprimate dimineața și seara. Procesul de votare continuă până când unul dintre cardinali adună două treimi din voturi. După fiecare sesiune de votare buletinele sunt arse. Se adaugă substanțe chimice astfel încât fumul să iasă negru sau alb (când noul papă este ales).
Candidatul ales este întrebat dacă acceptă alegerea și ce nume își ia ca pontif. Cardinalii promit ascultare noului papă, după care acesta este dus în Camera Lacrimilor pentru a fi îmbrăcat cu ținuta papală (sutană albă, cască albă și pantofi roșii). Procesul este finalizat când decanul cardinalilor face anunțul „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus papam ” (Vă anunț cu mare bucurie: Avem un papă).
PARIAZĂ PE NOUL PAPĂ LA UNIBETActivează
